De vorbă pe canapeaua psihoterapeutică, despre emoțiile estetice induse de muzică.

Psihicul este elementul central în recepția muzicii Toate elementele muzicii implicații psihologice complexe – melodia, armonia, ritmul, tempoul, timbrul (culoare), tonalitatea, complexitatea compoziției, înalțime (frecvența), intensitatea. La nivelul creierului se prelucrează informațiile transmise corect, deformat sau excelent de către ureche. Procesele mentale sunt de o varietate extremă, începând cu reprezentări complexe (evocari și construcții imaginare), vizuale, împletite cu procese afective. De asemeni sunt activate procesele ideațional afective foarte variate, de la senzatia de plăcere, până la evocarea unor stări afective caleidoscopice sau fixe, dominante ( tristețe, elan, bucurie, duioșie, ..). soma este afectată de transmiterea psihosomatică a efectelor psihologice.

Muzica exprimă un mesaj virtual a cărui recepție se face în funcție de particularitățile înăscute sau dobândite ale ascultătorului și de un complex de factori conjuncturali, si de particularitățile de context în care are loc audiția sau constructul muzical. Ascultarea, redarea sau compunerea muzicii are efecte psihologice foarte diverse de la relaxare, dezvoltarea unor sinapse noi, dezvoltarea creativității, a inteligenței creative, dezvoltarea capacității de rafinare afectivă. Simpla receptare a muzicii de nivel înalt, poată rezolva probleme de moment, diferite stări, dar deschide și o poartă spre frumosul muzical. Impactul psihologic al muzicii se realizează prin releul psihosomatic asupra tuturor organelor si aparatelor organismului uman care se modelează și se rafinează .

Atunci când audiem muzică echilibrată din punct de vedere componistic, melodic, timbral, se echilibrează tot ansamblul care alcatuieste ființa umană. Sistemul nervos central, respiratia, ritmul cardiac, contactul cu propriile emoții și se potențează exprimarea trăirilor.

Dezvoltarea melodiei, a amplitudinii frazei muzicale, dezvolta imaginația și asocierea creativă între emotie, imaginație, gand. Furtuna de sunete dă spatiu și curaj furtunii emoționale să se exprime. Instrumentele preiau temele melodice unul de la.celalalt, dezvoltand si imbogatind muzica, iar prin asociere, auditorului i se induc emoții și stări din ce in ce mai profunde, mai pure si mai elevate. Rând pe rând instrumentele muzicale devin soliste, lăsând de asemeni si emotiile si stările sa se dezvolte să iasă în evidență, să se exprime și să se completeze.

Creierul este modelat structural și activat, se produc schimbări la nivelul proceselor mentale stabile (fondul personalității si experiența personală), se constată schimbări la nivelul proceselor conjuncturale (dispoziția de moment, gânduri persistente), schimbări în ceea ce privește kinestezia, în cazul folosirii muzicoterapiei active (intonare, tobe, percutii, exerciții de respirație). Sunt cunoscute de asemeni efectele fizice directe (efecte vibratorii) in cazul folosirii terapiei prin sunete cu rezonanță corporală, sunt activate sau relaxate aparatul locomotor și organele interne, în cazul hiperfuncției sau hipofuncției, sunt cunoscute acțiuni asupra influxurilor neurovegetative și ai hormonilor de stres

Se integrează viața intelectuală cu cea emoțional afectivă, și cu cea vegetativ viscerală. Așa se explică apariția emoției la auzul unui fragment muzical care poate produce o furtună de gânduri și sentimente, concomitent cu o furtună de modificări neurovegetative și viscerale (“mi se taie respirația”, “mi se face pielea de găină”, baterea măsurii cu piciorul, până la apariția mișcărilor de dans…) ascultarea și mai ales execuția muzicii dezvoltă procesele cerebrale mai mult decât alte activități artistice.

Observațiile neurofiziologice prezintă valoarea muzicii ca factor antistres prin activarea dominantă a emisferei drepte, oferind un răgaz celeilalte emisfere, angrenată în istovitoare procese cognitive – decizionale solicitate de activitatea intelectuală zilnică. Proiecțiile cortico-talamice asigură stabilitatea imaginilor auditive muzicale, în timp ce proiecțiile cortico-limbice ca și conexiunile lobului temporal cu hipocampul conferă ascultătorului tonusul emoțional concomitent cu decodificarea mesajului muzical.

Valoarea unui astfel de demers, de a audia muzică cultă, este dată de faptul că impactul psihologic global este sporit datorită caracterului explicit al mesajului muzical instrumental, nuanțat într-un mod extrem de fin, și care poat fi îmbogățit în cazul unor spectacole de operă, sau balet de dramatismul confruntării vocilor sau trupurilor în balet, și de factori ce împletesc un astfel de spectacol, (acceptarea convenției fundamentale, mesajul transmis prin voce, limbaj gestual, limbajul trupului.)

Gustul pentru combinațiile armonice si timbrele rafinate dezvoltă inteligența, melodia acționează dominant la nivelul afectivității având un impact emoțional observabil, iar ritmul este o sursă de încărcare cu energie a ființei umane. Un tempo rapid bine accentuat animă persoanele obosite, deprimate, ca o sursă activatoare de absorție de energie, iar un tempo meditativ vor relaxa persoanele încordate, crispate, care au nevoie de relaxare, de calmare, de introspecție.